După cum a spus şi Ioana aici, am fost plecate weekendul trecut (27-28 martie) la Suceava pentru concursul "Student pentru o zi". A fost genial din toate punctele de vedere posibile. Cei de la Universitatea "Ştefan cel Mare" au condiţii foarte bune pentru camerele de camin, am avut şi piscina lor la dispoziţie şi mâncarea a fost bună, am primit ce ne doream(aici Ioana ştie) şi încă au planuri mari de dezvoltare a campusului.
Am luat premiul II la Geografie, bineînţeles, de care sunt extrem de mândră.
Aici un link cu premiile de anul acesta la concurs. Şi speram ca pozele să nu le pună prea curând.
Mulţumim mai ales profului de geogra, apoi celor de la Suceava, şi, de asemenea, Planetariului pentru afişul genial care l-am primit de la expoziţia lor de meteoriţi (pe care vă invit să o vizitaţi).
Câteva poze pentru o impresie generală:
Mulţumesc şi găinilor pentru un weekend genial. >:D<
Ceea ce a început în Martie 2007 cu poziţia simbolică a oraşului Sydney, s-a transformat în scurt timp într-o acţiune fără precedent în istoria umanităţii, un semnal împotriva încălzirii globale. Puţin peste 1000 de oraşe ale planetei şi sute de milioane de oameni au participat pe 28 Martie 2009 la un eveniment prin care firele invizibile ale conştiinţei şi ale speranţei s-au unit într-un gest simplu, dar în acelaşi timp magnific: stingerea luminii pentru o oră.
Eşti aşteptat să participi activ, indiferent de vârstă, de sex, de rasă, religie ori naţionalitate, indiferent de culoarea politică sau de poziţia socială. Angajează-te în acest demers! Angajează-ţi prietenii, angajează-ţi organizaţia, angajează-ţi comunitatea! Acest semnal este dovadă că un efort global împotriva încălzirii globale este posibil.
Aşteptăm ca, în 2010, şi în România să participe cât mai multe oraşe şi cât mai mulţi parteneri. Deja, în lume, peste 1700 de orase din 108 de ţări sunt înscrise pentru evenimentul din acest an, de pe 27 Martie, ora 20.30. La eveniment sunt înscrise orase din ţările G20 şi - pentru prima dată - oraşe din Madagascar, Kosovo, Nepal, Arabia Saudita, Mongolia, Ecuador, Cehia, Cambodgia, Mauritius, Mozambic, Paraguay, Tanzania, Quatar, Insulele Feroe. S-a anunţat deja faptul că, de Ora Pământului, la Tokyo Tower din Tokyo şi la Poarta Brandenburg din Berlin, Empire State Building şi Tour Eiffel, Burj al Arab din Dubai, Taipei 101, London Eye şi Bosfor Bridge, luminile se vor stinge.
Pe 27 Martie 2010, între orele 20.30-21.30, stinge lumina! Cu tine vom fi un miliard!
Am primit vineri cartea a IIa de la ziarul "Adevărul", Peru. Vi le recomand pe toate pentru că au foarte multe detalii şi imagini superbe. Apar în fiecare vineri. Mai multe detalii aici.
În cartea despre Peru sunt prezentate mai multe atracţii turistice, dar ce m-a fascinat pe mine au fost lamele. Sunt atât de drăguţe şi mi-ar place să avem şi noi în România. Am pregătit pentru voi câteva detalii despre lame.
Llama glama este un animal sud american, care face parte din familia Camelidae, fiind folosit, în general, pentru transportul mărfurilor, de către incaşi şi alte populaţii native din munţii Anzi. Pentru această activitate lamele sunt folosite şi în ziua de astăzi, pe lângă producţia de lână şi carne. O lamă poate căra o greutate echivalentă cu 25-30% din greutatea propriului corp, pe o distanţă de câtiva kilometri. Se pare că lamele provin din America de Nord, având o vechime de 40 de milioane de ani. De aici animalele au migrat progresiv către sudul Americii şi Asia, cu aproximativ 3 milioane de ani în urmă. La sfârşitul epocii de gheaţă, camelidele au dispărut din nordul Americii, prezenţa lor fiind înregistrată numai în celelalte regiuni. În anul 2007 în sudul Americii trăiau peste 7 milioane de lame, iar la momentul actual se pare că în SUA şi Canada există 100.000 de lame şi 7000 de alpaca (Vicugna pacos). Din familia camelidelor fac parte trei subcategorii, toate originare din America de Sud: llama, alpaca şi guanaco, pentru toate cele trei fiind folosit termenul generic de lamă. Llamele sunt cele mai mari dintre acestea. Comerţul cu animale a determinat ca specia Lama glama să fie răspândită în America de Nord, Europa şi Australia, iar datorită calităţilor sale, în special cea de animal de povară, este crescută intensiv în Argentina, Ecuador, Chile, Bolivia şi Peru. Asemănător celorlalte camelide, llamele glama au gâtul şi picioarele lungi, botul rotunjit, incisivii inferiori ieşiţi în afară şi buza de sus despicată. Înălţimea unui exemplar matur este cuprinsă între 0,92 şi 1,6 metri, iar greuntatea între 130 şi 155 de kilograme. Corpul le este acoperit de o blană al carei colorit variază de la alb la negru, putănd avea nuanţe de gri, maro, bej sau roşu, sub formă de pete sau modele diferite. Sunt animale inteligente şi foarte sociabile, obişnuind să trăiască în grupuri de până la 20 de indivizi, conduse de un mascul dominant. În fiecare grup există aproximativ 6 femele apte de reproducere, formând un fel de harem. Lamele sunt animale poligame - masculul dominant se împerechează pe rând cu toate femelele din grup. Nu au un sezon fix de împerechere, însă aceasta are loc, mai ales, la sfârşitul verii sau toamna devreme. După o perioadă de gestaţie de aproximativ 360 de zile, femelele dau nastere unui singur pui, naşterea avănd loc în fiecare an. Puiul cântăreşte cca 10 kg la naştere şi este apt să alerge după o ora, însă rămâne în preajma mamei sale până la 1 an. Llamele se hrănesc cu arbuşti pitici, licheni şi vegetaţie montană (cu precadere iarbă). Sunt animale rumegătoare şi, la fel ca bovinele, oile sau cerbii, au stomacul compartimentat în trei.
Şi ceva amuzant cu lame pentru că nu ştiu de ce, dar stârnesc râsul:
Cum ziceam aici...o adevărată serie. Să vedeţi ce ne-a ieşit de data asta...
Vineri (singură acasă)
Salată à la Raluca (bună de făcut la facultate):
Ingrediente:
o salată mică (nu prea se găseşte mică aşa că poţi face reţeta mea de salată de mai multe ori)
piept de pui afumat (sau şuncă, eu prefer cu os)
o roşie sau două (depinde de mărime)
caşcaval
o lămâie (folosim doar jumătate, poţi să foloseşti restul tot pentru salata mea)
ulei
sare şi piper (după gust)
Opţional: ouă fierte, alt tip de şuncă, etc.
Preparare:
Se taie salata şi se pune într-un bol. Se taie roşiile cubuleţe se pun şi ele. Se taie şi pieptul de pui tot cubuleţe, apoi şi caşcavalul (merge dat şi prin razătoare) şi se pun în bol. Se stoarce jumătatea de lămâie (după gust), apoi se adaugă puţin ulei şi sare (eventual şi piper). Se amestecă şi e gata!
Duminică:
Am hotărât cu Diana S(sss) şi Ioana să terminăm foile de lasagna de la reţeta anterioară. Cum din cealaltă nu o să mai mâncăm prea curând am zis să facem reţeta originală care, e muuuuult mai bună decât cea cu ouă şi şuncă.
Lasagna (part II-după reţeta originală):
Ingrediente:
foi de lasagna
100 gr parmezan ras (noi am folosit caşcaval-cam 300 gr la o tavă mare)
mozzarella
Pt sosul Bolognese:
500 gr carne tocată de vită (noi am luat amestec porc-vită)
o ceapă
un morcov
o ţelină mică (noi nu am folosit)
o cutie de roşii pasate
ulei de măsline
un pahar de vin (reţeta originală e cu vin roşu)
Pt sosul Bechamel:
800 ml lapte
50 gr unt
2 linguri cu vârf de făină
sare
nucşoară (noi nu am avut)
Preparare:
Începem cu sosul Bolognese. Tocaţi ceapa, morcovul şi ţelina şi căliţi-le în 2-3 linguri de ulei de măsline (sau ulei ulei). Când sunt pătrunse, adăugaţi carnea tocată, condimentaţi cu sare şi piper , amestecaţi şi lasaţi şi carnea să se rumenească. Când e aproape făcută carnea, turnaţi vinul. Apoi mai puneţi o jumătate de pahar de apă şi lăsaţi să fiarbă cu capac la foc mic. Dupa 20 de minute, adăugati sosul de roşii, cimbru şi dafin şi mai continuaţi să fierbeţi. Sosul e gata după încă 10 minute, când a scăzut destul, dar încă trebuie să rămână destul lichid (să înmoaie foile de lasagna).
Acum ne apucăm de realizarea sosului Bechamel. Noi am folosit lapte din ochi pe care noi nu l-am încălzit foarte bine înainte, 2-3 linguri de făină, 50 gr unt , sare şi nucşoară. Acum încingeţi o tigaie şi topiţi untul. Peste untul topit, puneţi făină şi amestecaţi repede, luând tigaia de pe foc. Acum adăugaţi câte puţin lapte foarte cald)sau rece în cazul nostru, nu pentru că nu am vrut, ci pentru că nu am văzut in reţetă), amestecând mereu, să se desfacă bine cocoloaşele (trebuie să aveţi rabdare, sa omogenizaţi bine-noi nu am avut dar ne-a ieşit excelent). Dupa ce aţi pus mai mult de jumătate din cantitatea de lapte, puteţi continua procedura la foc mic.Acum continuaţi să amestecaţi, la foc mic, până când dă în fiert şi se îngroaşă bine. Când e gata, opriţi focul şi potriviţi cu sare şi nucşoară.
Montăm lasagna. Începem prin a unge cu unt o tavă(de asta s-a ocupat Diana cum a ştiut ea mai bine). Pe fundul tăvii punem 2-3 polonice de sos Bechamel (ca să înmoaie primul strat de foi). Apoi un strat de foi. Peste foi, un strat sos Bolognese, peste care răspanditi 2 polonice de sos Bechamel. Presăraţi parmezan (sau caşcaval). Repetam: foi, acoperite de sos Bolognese, apoi sos Bechamel, caşcaval ras. Pânp terminam sosurile. În final acoperim cu un strat de foi, ca la placintă. Peste ultimul strat punem parmezan ras şi felii de mozzarella. În aprox. 20 de minute e gata (se rumeneşte deasupra).
Pentru că ... încercăm să avem grijă şi de ei Pentru că ... au nevoie de ajutorul nostru Pentru că ... sunt din ce în ce mai mulţi pe străzi Pentru că ... sunt din ce în ce mai bolnavi Pentru că ... sunt din ce în ce mai trişti Pentru că ... îi IUBIM.
Am iniţiat în Rareş o activitate pentru căţeii de la adăpostul "Prieten credincios" din Piatra Neamţ şi vrem să strângem cât mai mulţi bani ca să ducă şi ei o viaţă de căţel.
Cred că "Ce poţi să faci..." va deveni o adevărată serie de reţete. Voi publica de fiecare dată când voi găti ceva mai special. Să începem...
Duminică:
După ce am reuşit să o conving pe Andra să nu mai plece la Iaşi, am plănuit un chiul de zile mari, cu piscină, saună şi mâncare bună. Andra mi-a propus reţeta asta şi mi s-a părut delicioasă, oricum vroiam să gătim şi ceva praji. Să vedeţi ce ne-a ieşit...
Kinder Pingui
Foi:
10 ouă
200 grame zahăr
2 pacheţele de zahar vanilinat
5 linguri pline de pesmet
5 linguri pline de făina
5 linguri pline de cacao amară
5 linguri de miere (de salcâm)
1,5 pac. de praf de copt
1 vârf de lingură de sare
50 ml lapte 270 ml ulei
Glazura 1 (peste cremă):
120 grame ciocolată de menaj
70 de grame de unt
1 lingura de apă
2 linguri de ulei (vă recomand fără sau cu foarte puţin)
Glazura 2 (pentru finisarea prajiturii):
220 de grame de ciocolată de menaj
100 grame de unt
3 linguri de ulei (vă recomand fără sau cu foarte puţin)
1 lingura de apă
1 lingură zahăr praf
Cremă:
700 mililitri de smântană pentru frişcă(nu prea există aşa ceva în Piatra, noi am luat Hulala - şi încă regret, deci mai bine faceţi cu smântană de la piaţă)
1 pacheţel de gelatină instant sau 2 pacheţele de întăritor de frişcă
3 linguri de lapte (noi nu am folosit nimic)
2 lingură de miere
1/2 de lingură de esenţă de vanilie
Preparare:
Pentru blat se separă ouăle, bateţi cele 10 galbenuşuri cu zahărul şi cu zahărul vanilinat câteva minute pe viteza cea mai mare până amestecul e o cremă densă. Adaugaţi făina, praful de copt, cacao şi pesmetul. Mixati uşor... adăugaţi uşor laptele şi uleiul, apoi adăugaţi mierea. Amestecaţi uşor cu cele 10 albuşuri batute ca zapada în prealabil cu praful de sare.
Se coc două foi, pe hartie de copt, pentru 12-13 minute. Le lasati să se răcească fără a îndepărta hârtia. Între timp se prepară glazura 1, din toate ingredientele care se amestecă pe foc, topindu-le, fără a fierbe. Se mixează frişca pe viteză mare până devine solidă. Se adaugă gelatina instant fix sau cele 2 pacheţele de întăritor de frişcă. Se adaugă laptele(în cazul meu apa), mierea, esenţa şi mixăm iar bine.
Trecem la asamblarea prăjiturii: pe una din foi se pune jumătate din cremă, netezind foarte bine, ajutându-ne, la nevoie, de un cuţit umed cu lama lungă. Peste cremă se pune glazura preparată, păstrată la temperatura camerei, apoi se dă prajitura la congelator câteva minute, doar cât să se întărească glazura. Între timp se prepară glazura 2, identic ca şi prima, din toate ingredientele specificate. Se scoate prajitura cu glazura întarită din congelator şi deasupra se pune, lingură cu lingură, restul de crema, niveland foarte bine suprafaţa. Peste cremă se răstoarnă a doua foaie, cu hârtia în sus, apăsam uşor pe toată suprafaţa hârtiei ca să adere foaia la crema, apoi îndepărtăm hârtia. Suprafaţa prajiturii se glasează cu glazura 2 şi se dă din nou la congelator până la întărirea acesteia. Se taie cu un cutit înmuiat mereu în apa fierbinte(noi nu prea am reuşit pentru că a ieşit destul de înaltă). Gata!
Miercuri:
Printre învăţatul pentru Olimpiadă le-am chemat pe fete să mâncăm ceva bun. Diana a vrut Pui Shanghai, eu am vrut Orez chinezesc şi Ana s-a supus. Am începăut cu orezul chinezesc...
Orez chinezesc
Ingrediente: orez cu bob lung sau prefiert
ardei gras roşu (dacă e mic luam şi unul galben ca să fie mai colorat)
morcov
mazare(eu folosesc porumb că nu îmi place mazărea) ciuperci
un ou
sare şi piper (eventual şi praf de chili) ulei de măsline
sos soia Preparare: Orezul se fierbe în apă cu sare, se scurge, se clăteste cu apă rece şi se lasă la scurs. Morcovul, ardeii şi ciupercile se taie bastonase şi feliuţe. Se încing trei linguri de ulei de măsline în tigaie şi se călesc legumele la foc mare 2-3 minute. Se adaugă orezul bine scurs şi se călesc împreună încă trei minute. Se adaugă oul şi se amestecă bine. Se adaugă piper dupa gust şi sosul de soia, eventual şi praful de chili (după gust). Se serveşte cald, simplu sau ca garnitură la preperate chinezeşti.
Pui Shanghai
Ingrediente:2 bucati de piept de pui 3 oua (sau 2 daca sunt mari) 2 linguri de sos de soia 2 linguri de mustar sare si piper amidon ulei pentru prajit marar susan Preparare:Spălăm bine puiul şi îl tăiem în fâşii lungi sau în bucăţele, daca intenţionăm sa îl mâncăm cu beţişoare. Batem ouăle împreună cu sosul de soia, mărarul tăiat mărunt, sare şi piper, muştar şi 3 linguri de amidon. Trebuie să aveţi o pastă de consistenţa smântânii. Dăm bucăţelele de pui prin amidon, apoi prin sosul de ouă şi la final prin susan. Le prajim în WOK(sau tigaie din teflon), în baie de ulei. Puiul se prăjeste la foc mic, până când devine auriu. Poftă bună!
1. Cândva era un avion german construit în timpul Războiului Rece. Acum, stă liniştit lângă aeroportul Teuge din Olanda şi a devenit hotel numai pentru două persoane. Tariful este de 350 de euro pe noapte pentru întreg avionul, care are jacuzzi, saună, un dormitor generos, plasme, player Blu-ray şi un cockpit tocmai bun pentru servirea unei cafele...
2. Amatorii de vacanţe exotice îşi pot îndrepta privirile, concediul acesta, catre un hotel inedit, în inima junglei din Costa Rica. Odată ce au reuşit sa ajungă până la aparatul Boeing 727 din 1965, au de ales între doar doua camere, aşa că o rezervare din timp se impune. În afara dormitoarelor, care oferă o privelişte de-ţi taie răsuflarea, unul lăsând vedere la Oceanul Pacific, iar celălalt la parcul naţional Manuel Antonio, mai există o bucătărie, o sufragerie, o cameră de zi şi două băi. O cameră în cel mai exclusivist hotel din Costa Rica costă între 200 - 250 de lire sterline pe noapte.
Şi ceva amuzant cu lame pentru că nu ştiu de ce, dar stârnesc râsul:
Pentru a dona apelaţi la mine, 
2. Amatorii de vacanţe exotice îşi pot îndrepta privirile, concediul acesta, catre un hotel inedit, în inima junglei din Costa Rica. Odată ce au reuşit sa ajungă până la aparatul Boeing 727 din 1965, au de ales între doar doua camere, aşa că o rezervare din timp se impune. În afara dormitoarelor, care oferă o privelişte de-ţi taie răsuflarea, unul lăsând vedere la Oceanul Pacific, iar celălalt la parcul naţional Manuel Antonio, mai există o bucătărie, o sufragerie, o cameră de zi şi două băi. O cameră în cel mai exclusivist hotel din Costa Rica costă între 200 - 250 de lire sterline pe noapte.
Sursa: 
