vineri, 26 februarie 2010

Războinicii Masai

După cum vă spuneam aici, v-am promis informaţii despre masai şi cultura lor.

Masai sau „Maassai” sunt un popor care se ocupă cu păstoritul în Africa. Ei trăiesc la poalele masivului Kilimanjaro în sudul Keniei şi nordul Tanzaniei. Ei se numără printre cele mai cunoscute popoare din Africa de Est. Cu toate că masaii pe de o parte şi-au păstrat tradiţiile şi obiceiurile culturale, au reuşit în acelaşi timp să comercializeze turiştilor cultura lor.Numărul masailor din Africa se cifrează la circa 1.000.000 din care 350.000 până la 500.000 trăiesc în Kenia.

Cultura masai
Cultura masailor este ancorată de creşterea vitelor. Un masai „bun” trebuie să aibă în posesie cel puţin 50 de vite. Consumul de lapte amestecat cu sânge de vită aparţine de ceremoniile masailor. Acest ritual se face prin ţinerea capului animalului şi crestarea cu o săgeată a venei jugulare. După ce s-a obţinut astfel ca. 2 l de sânge animalul va fi bandajat şi va trăi mai departe. Se amestecă prin agitare continuă sângele cu lapte şi după două zile va fi consumat. Băutura numită „saroi” este una din alimentaţia de bază a masailor.
Colibele (enk’ang) masailor sunt construite din bălegarul uscat al vitelor. Vitele, caprele şi oile sunt ţinute noaptea într-un ţarc cu îngrăditură spinoasă.
Dansul masailor este reprezentat prin sărituri, tinerii masai (morani), demonstrează puterea lor prin înălţimea saltului. Uciderea unui leu de un tânăr masai cu suliţa pentru a primi o femeie şi de a intra în rândul bărbaţilor, aparţine trecutului. Totuşi acest obicei s-a mai păstrat în unele regiuni, iar cei care n-au reuşit proba de curaj trebuie să trăiască ani întregi în afara satului.
La tinerii masai între vârsta de 7 şi 15 ani se practică „circumcizia” în mod festiv ca şi la popoarele semite. Mama va rade în prealabil părul pubian şi capul tânărului. Tânărul n-are voie să arate semne de suferinţă în timpul operaţiei care este lipsită complet de măsuri igienice. După circumcizie membrii tribului îmbrăcaţi în negru vor dansa şi cânta toată noaptea, iar la câteva zile vor pleca la vânătore de păsări care vor fi împăiate şi purtate ca trofeu.
Fetele suferă şi ele un fel de „botez” prin îndepărtarea clitorisului, ele au voie să ţipe de durere. În schimb la durerile naşterii femeile masailor nu se vaietă, fiind dispreţuite femeile care nasc în spital. La vârsta de 35 de ani masai trec în rândul bătrânilor (seniorilor) eveniment festiv sărbătorit cu ceremonie. Masaii neavând un şef de trib, sfatul bătrânilor hotăreşte rezolvarea problemelor tribului.
Prestigiul unui masai este hotărât de numărul de animale şi femei pe care le posedă. Un masai cu cinci femei este ceva obişnuit, fiecare femeie trăieşte cu copii ei într-o colibă separată. Seara masaiul se hotăreşte la care dintre femeile sale va petrece noaptea. Neacceptarea bărbatului este luată ca şi jignire, femeile n-au nici un drept de a se amesteca în treburile familiei.



Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Masai

duminică, 21 februarie 2010

Ce poţi să faci...

Ce poţi să faci când te-ai săturat de mâncarea făcută de ai tăi?..păi poţi să începi prin a face curat la locul de munca înainte de a face marele pas. Apoi te gândeşti ce mâncare ţi-ar place să savurezi şi continui prin prepararea ei. Pentru asta vă recomand un blog cu foarte multe reţete delicioase.
Eu am ales mâncarea pentru sâmbătă, mâncarea pentru duminică, muzica, filmul şi compania.

Sâmbătă:
1. Paste cu sos à la Raluca:
Ingrediente:
o ceapa medie
3 căţei de usturoi mari
jumătate de pungă de paste (de oricare, orice forma inclusiv macaroane)
sos de roşii (sau alte sosuri cât mai iuţi, de preferinţă)
2 foi dafin
ulei
apă
condimente (sare, piper, boia iute, usturoi granulat, vegeta-după gust)
Preparare:
Se pun pastele la fiert în apă cu sare câte minute scrie pe pungă.
Ceapa se taie mărunt la fel şi doi dintre căţeii de usturoi se pun într-o oală potrivită la călit în uleiul deja încins. După ce s-au aurit se pune apă peste cam un sfert de oală (depinde de capacitatea oalei, nu trebuie una mare). Se adaugă bulionul şi sosurile apoi condimentele şi căţelul de usturoi tocat în prealabil (eu prefer sosul foarte picant). Se lasă să dea un clocot.
După ce pastele sunt fierte şi sosul e gata, se pun pastele într-o farfurie şi deasupra cât de mult sos doriţi. Poftă bună!

2. Ciocolată de casă:
Ingrediente:
150 ml apă
400 gr zahăr
100 gr unt topit şi răcit
250 gr lapte praf (neîndulcit)
50 gr cacao
1 esenţă vanilie (sau o esenţa rom)
nuci puţin prajite(sau alune, alune de pădure migdale, stafide etc)
Preparare:
Laptele praf îl amestecăm cu cacao. Punem apa la fiert cu zaharul. Amestecăm până se dizolvă zahărul. Cand începe sa fiarbă siropul va face o spumă albă. Când siropul e gata, stingem focul şi adaugam laptele praf în câteva tranşe, până se omogenizează bine. Adăugăm untul şi esenţa şi amestecăm bine.
Punem repede compoziţia într-o tavă unsă cu unt(eu prefer o folie, pentru că untul o face unsuroasă) şi o nivelăm cu dosul unei linguri pe care o înmuiem frecvent în apa rece, apoi presărăm deasupra nucile. După ce s-a răcit daţi la frigider până se întăreşte (dacă rezistaţi). Dacă aţi făcut siropul subţire va trebui să o lăsaţi peste noapte să se întărească, dacă însă aţi făcut siropul gros va dura doar 2-3 ore până să o puteţi tăia. Poftă bună!


Muzica: Jay-z - Empire state of mind (ft. Alicia Keys)
Filmul: Parfumul
Compania: mama
Duminică:
1. Lasagna cu şuncă şi ou:
Ingrediente compoziţie:
foi de lasagna
12 ouă (vă recomand mai puţine cam 10 şi încercaţi să le dispuneţi uniform)
500 gr de suncă ţărănească sau kaiser
400 gr de mozarella dată prin razatoare mare
parmezan ras
Ingrediente sos Bechamel:
1/2 tabla de unt (50 gr)
3 linguri cu varf de faina
600 ml de lapte
sare, piper alb, nucsoara
o ceapa mica
4 cuisoare
2 foi de dafin

Preparare:
Pentru început preparăm sosul Bechamel: împănăm ceapa, sau înfigem cu brutalitate cele 4 cuişoare în ea. Punem la fiert laptele, ceapa şi foile de dafin. Le lăsăm să fiarbă împreună, pentru a aromatiza laptele. Separat, topim untul, apoi punem făina şi amestecăm foarte bine, ca să evităm cocoloaşele. Luăm faina şi untul de pe foc şi turnăm laptele strecurat (fără dafin şi ceapă). Nu turnaţi laptele fierbinte, pentru că se strânge făina şi se strică sosul; lăsaţi laptele să se răcorească bine înainte de a-l turna peste faină. Omogenizam laptele şi faina şi punem sosul pe foc, la foc mic, cca 20 de minute, amestecănd încontinuu. Sosul o să capete consistentă. E momentul să îl condimentam după gust, cu sare, piper alb şi nucsoară.
Pentru lasagna, tăiem sunca bucăţele şi o prăjim într-o tigaie, fără adaos de ulei. Fierbem ouăle tari, în apă cu sare. Decojim apoi ouăle şi le feliem. Într-un vas de yena(eu am folosit tavă normală), termorezistent, punem un strat de sos bechamel, apoi foile de lasagna (nefierte), un strat de şuncă rumenită, un strat de ouă, apoi un strat de mozarella şi încă unul de sos bechamel. Continuăm cu alte foi de lasagna şi tot aşa până la epuizarea ingredientelor. Ultimul strat trebuie să fie de foi de lasagna. Peste ele se toarnă sos şi se presară parmezanul răzuit. Dăm lasagna cu suncă şi ouă la cuptorul încins, la foc mediu, aproximativ 45 de minute, până când foile de rumenesc frumos. Noi ne-am lins pe degete efectiv!!!
Reţeta: http://gospodini.blogspot.com/2008/10/lasagna-cu-sunca-si-oua.html



Muzica: Kanye West - Homecoming (Discotech Remix)
Filmul: Yes man
Compania: Ioana şi Diana S (mersi găinilor)
P.S. puteţi alege orice muzică, orice film şi orice companie, numai să fie plăcută.

joi, 18 februarie 2010

A erupt un vulcan submarin în Japonia

Paza de coastă japoneză a capturat fotografii uimitoare de la eruptia unui vulcan submarin. Nava japoneză Yashima a fost pentru o patrulă de rutină în apropierea locului atunci când acesta a explodat.

Acest vulcan este Fukutoku-Okanoba care este situat 745 mile sud de Tokyo. Din fericire, nu s-au nave în zona de deasupra erupţiei vulcanice, altfel acestea ar fi sărit în aer. Faptul cel mai intrigant este că Agenţia de Meteorogie din Japonia nu a emis nici un fel de atenţionare privind posibilitatea eruperii acestui vulcan.

Fukutoku-Okanaba a erupt de şapte ori din 1904, atunci când activităţile sale au fost mai înregistrate pentru prima dată. La trei dintre aceste ocazii, s-au format insule temporare, dar mai târziu s-au scufundat sub apă din nou; un arhipelag în ianuarie 1986 care a disparut în luna martie în acelaşi an, în 1914 o insulă care a durat mai mult de doi ani.

Sursa: http://incredibleworld.net/2010/02/undersea-volcanic-eruption-photographed-by-japan-coast-guard/
şi http://news.nationalgeographic.com/news/2010/02/photogalleries/100210-undersea-volcano-island-japan-pictures/#025849_600x450.jpg

duminică, 14 februarie 2010

Allez, avant et en garde

Să pregătim trăgaciul la pistol şi să împuşcăm BACul.

Luni, 15 februarie, vom susţine prima probă a examenului de Bacalaureat, adică al noului experiment aplicat de către Ministerul Educaţiei pe elevii-cobai din clasele a XII-a. Timp de trei zile, vom fi repartizaţi pentru proba orală la limba română. Nu vom mai primi note sau calificative, ci un certificat de competenţe, de la nivel mediu, până la cel de experimentat. Apoi vor urma probele la competenţe digitale şi la competenţe la limba engleză. Şi în vară la limba română scris, istorie şi, în cazul meu, geografie.

Succes la toţi.

joi, 11 februarie 2010

Cine nu uită, iubeşte - povestea leului Christian

Am primit de la George impresionanta poveste a leului Christian, un leu care iubeşte cu adevărat şi este pe deplin recunoscător celor ce l-au crescut.

Milioane de oameni au vizionat un filmuleţ vechi de 30 de ani care îl înfăţisează pe leul Christian îmbrăţişându-i afectuos pe cei doi stăpâni ai săi, după ce felina a fost eliberată în sălbăticie.
Christian, născut dintr-un cuplu de lei de la Ilfracombe Zoo din Marea Britanie, a fost vândut unui magazin din Knighsbridge, într-o vreme în care comerţul cu animale exotice era uşor de efectuat.

Puiul de aproape 16 kilograme a fost cumpărat în 1969 cu 250 de guinee de doi tineri australieni, John Rendall şi prietenul său, Ace Bourke, care trăiau pe atunci în vestul Londrei.
Felina a locuit pentru un an împreună cu cei doi, într-un magazin de mobilă. Ei l-au îngrijit pe Christian cu multă dragoste şi atenţie, cheltuind aproximativ 30 de lire pe săptămână pentru a-i asigura cele patru mese zilnice şi suplimentul de vitamine.
Un preot i-a permis leuţului să alerge liber printr-un cimitir. Blănosul a mâncat la restaurante de lux, a fost plimbat cu Bentley-ul şi a apărut chiar şi într-o reclamă pentru magazinul-simbol al anilor '60 din Anglia, Biba.

La numai un an, leul a ajuns la aproape 84 kilograme şi coama sa a început să se dezvolte. Prin urmare, stăpânii săi au hotărât să îi redea libertatea. Astfel că cei doi l-au dus pe Christian în Kenya, în rezervaţia Kora, unde leul a fost integrat rapid alături de alte două feline de aceeaşi rasă, Boy şi Katania. Până în 1974, Christian îşi stabilise propriul teritoriu, iar când foştii stăpâni au revenit în Kenya pentru o ultimă vizită, leul a apărut alături de femelele sale şi de pui. Cei doi s-au întrebat dacă leul îi va mai recunoaşte şi dacă se va comporta le fel de blând ca atunci când era mai mic.

Rezultatul este înregistrat în filmul care a făcut ocolul lumii: leul îi îmbrăţişează călduros pe prietenii săi oameni, aşa cum o făcea când era doar un pui. "Toată lumea plângea, până şi leul mai avea puţin şi începea să plângă. Leoaicele au fost însă foarte supărate, mai ales că Christian a stat peste noapte cu noi", a declarat Rendall. Atunci leul a fost văzut pentru ultima oară.

Fundaţia Born Free foloseşte acum acest filmuleţ pentru a strânge fonduri destinate integrării felinelor în sălbăticie.






P.S. Mulţumesc George.

Sursa: http://www.realitatea.net/imbratisarea-incredibila-a-unui-leu--surprinsa-intr-un-film---video_326327.html

luni, 8 februarie 2010

Die weisse massai (Îndrăgostă de un masai)

Am văzut ieri un film genial, cel mai bun din ultima perioadă. E destul de vechi a apărut în iulie 2006, dar nu e prea târziu să îl vedeţi oricând. În primul rând mi-a plăcut faptul că este în altă limbă decât în veşnica engleză, apoi faptul că este un film care pune accentul pe o cultură despre care nu ştiam nimic până acum şi care într-adevar îţi atrage atenţia.

"Die Weisse Massai", tradus la noi prin "Îndrăgostită de un masai", este un film după o carte autobiografică. Corrine Hofmann, autoarea carţii, devenită în film personajul Carola (interpretat de actriţa germană Nina Hoss) pleacă în vacanţă spre Kenya. Această călătorie îi schimbă radical cursul vieţii…

Este un film pitoresc pe care e păcat să-l rataţi; e plin de aventură fără să fie un film de acţiune; dezvăluie pitorescul culturii samburu prin veşminte şi bijuterii, aşezări vernaculare, dans şi obiceiuri la vremea nunţii, botezului; intrigă prin cutume precum circumcizia fetelor ajunse la
vârsta adolescentei, consumarea de sânge proaspat de capra, evitarea atingerii persoanelor despre care se crede că sunt blestemate. Câmpul uscat, plin de tufişuri al Barsaloiului, piaţa colorată din Nairobi, lumea aceea obişnuită să trăiască altfel- fascinează.

Mombasa- Nairobi- Maralal- Barsaloi- Baragoi sunt locurile parcurse de Carola pentru găsirea lui Lemalian. Malaria, necunoaşterea limbii, a oamenilor, a obiceiurilor acestora, un stil de viaţă total diferit- sunt lucrurile pe care le învinge pentru a rămâne cu el. Cu toate acestea, filmul parcă nu surprinde tresăririle iubirii; totul se întamplă la suprafaţă, e o trecere în revistă a întâmplărilor; nu pătrunde în mintea personajelor.

"Die Weisse Massai"/ "The white massai" este un film despre diferenţele de cultură şi curajul de a ţi le asuma, atunci când iubeşti, indiferent de consecinţe.







PS1. Vă recomand şi cartea care am auzit că este şi mai bună (o voi citi şi eu în curând)
PS2. Voi publica detalii despre masai şi cultura samburu în posturile viitoare

Sursa: http://www.cinemagia.ro/filme/die-weisse-massai-indragostita-de-un-masai-14780/

vineri, 5 februarie 2010

Nonsens la borcan

Super noul "proiect" marca Raluca şi Ioana (mai mult Ioana pentru că ea a venit cu ideea) este pus în practică!!! Vă aşteptăm sâmbătă, mai precis mâine, 6 februarie 2010, ora 21:00 pe net să contribuiţi la buna dispoziţie a noastră, dar şi a voastră cu mici nonsensuri într-o discuţie mai puţin obişnuită. Mâine mâine mâineee!!

http://nonsenslaborcan.wordpress.com/

PS1. Doamna vacă v-aţi scăpat batista!
PS2. Am uitat să vă anunţ mai din timp.

joi, 4 februarie 2010

Pisica paranormală

De fapt sunt două pisici destul de diferite şi care nu, nu lucrează împreună. Una care este cu adevărat specială şi una care, cu un mic ajutor de la stăpân chiar reuşeşte să ne uimească. Vă las şi pe voi să fiţi încântaţi.

1. Oscar, pisica care a prezis 50 de morţi

Pisica are abilitatea de a presimţi când vor muri pacienţii dintr-un spital din SUA. Oscar şi-a dovedit capacităţile paranormale în cazul a 50 de persoane care au decedat.
"Motanul Oscar se apropie de persoanele care îşi trăiesc ultimele ore de viaţă", explică doctorul David Dosa, specialist în geriatrie şi profesor al Universităţii Brown, autorul unei cărţi şocante despre puterile ieşite din comun ale felinei.
Timp de cinci ani, el a constatat că personalul medical de la un spital pentru bolnavi cu demenţă severă din Providence, Rhode Island, se înşală când evaluează pe baze ştiinţifice cât mai au de trăit pacienţii.
Oscar ar putea să detecteze ketona, substanţă cu miros specific al celulelor moarte, estimează experţii.

2. Pisica care pluteşte

Habar n-avem cum regizorul acestui clip a reuşit şmecheria, însă ne-a asigurat că animalul folosit nu a avut de suferit.
Explicaţia lui este următoarea: pisicile au un nerv la ceafă care declanşează eliberarea serotoninei în momentul în care este atins, iar acest lucru le calmează pe feline. De altfel, o mamă îşi cară puii dintr-un loc în altul ţinându-i de ceafă.
Acum că ne-am lămurit că şi pisica s-a distrat în timpul filmării, vă puteţi relaxa şi savura acest video. Nu neglijaţi coloana sonoră remarcabilă!



Vă recomand şi: http://www.youtube.com/watch?v=yoFgdIN0Am0&feature=related

Sursa: http://click.ro/pe_glob/ciudatenii/oscar-mata-prezis-morti_0_895710539.html
şi http://www.click.ro/pe_glob/ciudatenii/Pisica-paranormala-pluteste_0_893910623.html

luni, 1 februarie 2010

Militarii israelieni, echipaţi cu şosete inodore

Militarii israelieni vor fi echipaţi cu şosete speciale, ce pot fi folosite timp de două săptămâni continuu fără a mirosi şi fără a apărea afecţiuni dermatologice, scrie cotidianul Maariv.

Şosetele vor fi distribuite unităţilor combatante de infanterie începând din luna martie, anul acesta.

Aceste şosete au o componenţă metalică care "respiră", nu absorb umezeala, nici mirosurile şi rămân uscate. Testele efectuate recent au indicat că purtarea acestor şosete a permis scăderea numărului de afecţiuni dermatologice în rândul militarilor.

Hmm, eu cred că şosetele astea ar fi bune şi pentru cei care care uită să se mai spele şi pentru cei care s-au certat cu apa şi săpunul.

P.S. poza este doar sugestivă.

Sursa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/146358/Militarii-israelieni-echipati-cu-sosete-inodore.html